See no evil, hear no evil, speak no evil

Oamenii sunt ciudaţi şi cred că asta este consecinţa lumii ciudate în care trăim. Întrebarea ar fi... ciudăţenia primului om, consecinţa cărui lucru este? O să fie prima şi probabil ultima oară cand ating un subiect abstract şi pseudo-serios.

“Dacă o iei la stânga mori de sete, dacă o iei la dreapta mori de foame, dacă te întorci îţi blestemi zilele. Dacă mergi înainte vezi părul zinelor. Tu mergi înainte?!” (Daniel Drăgan- Drum spre Arania)

Frumuseţea nu este astăzi un concept care să mă bucure sau care să îmi provoace o emoţie pozitivă. Însă citatul mă duce cu gândul la opţiuni, la liberul arbitru, la posibilitatea de a vedea realitatea cum vrei, cum poţi, cum ştii. Lucrul ăsta este astăzi departe de a fi o opţiune. Astăzi suntem forţaţi. De reguli scrise sau nescrise, de legi, de bun-simţ sau de aparenţe. Oricum, suntem forţaţi să alegem ce vor alţii, să nu avem prea multe de spus în legătură cu orice. Şi de cele mai multe ori nu ne putem împotrivi, voinţa şi efortul pică pe locul doi, iar norocul scoate capul de după colţ şi-ţi dă o bucată fix în freză. Te trezeşti nedumerit, ascultând fraze fără sens, gândindu-te doar la viitor. Forţat fiind să o iei pe calea aleasă de alţii, te schimbi, te supui şi ajungi să te mulţumeşti cu orice. Cu situaţia ta, cu orice porcărie nemeritată, cu o frază de genul "Lasă, că e bine şi-aşa". Pai, prietene, nu e bine şi-aşa! Adică tu te duci la magazin, ceri o Milka, dai banii pe ea şi ăia îţi dau o Africana la acelaşi preţ. Păi eu Africana am cerut? Trist e când constaţi că e a nu-ştiu-câta oară când primeşti Africana la preţ de Milka. Ce faci, te resemnezi cu gândul că e bună şi asta?
Întrebarea logică vine mai apoi... Why bother? De ce m-aş deranja să mai încerc, atunci când oricum rezultatul este identic şi nu direct proporţional cu efortul? Cum pot oamenii să se gândească la un viitor cât de cât însorit, când de fapt viitorul ăla este deja scris şi e cu siguranţa destul de înnorat? Cum pot oamenii să viseze, când alternativele lipsesc şi nu se pot raporta decât la experienţele de căcat de care au avut parte?

Lumea a pierdut azi un optimist convins, care chiar credea că oamenii pot să nu mai arunce gunoaie pe jos, că nu se vor mai fura telefoane şi portofele în 32 şi că munca şi ambiţia te pot duce unde vrei.

pace vouă...\/

Printre sâni

În continuare acea activitate pe care o am şi despre care nu vreau să vorbesc îmi oferă totuşi nişte satisfacţii. Şi ca să nu credeţi că vă neglijez, o să împart cu voi sursa amuzamentului meu, mai precis o glumiţă din Playboy.

Ghid de vorbire corectă. Cum să vorbeşti despre femei şi să fii "politically correct":

1. Nu este "păpuşă" sau "pisi", ci "o persoană înzestrată cu sâni".
2. Nu este "uşuratică", ci "accesibilă orizontal".
3. Nu este "blondă proastă", ci "o persoană cu părul deschis la culoare care s-a abătut din calea informaţiei".
4. Nu este "fosta", ci "persoana de a cărei companie m-am bucurat".
5. Nu te "sâcâie", ci "devine repetitivă verbal".
6. Nu este "o prostituată de pe Centură", ci "un furnozor cu preţuri mici".
7. Nu "găteşte prost", ci este "compatibilă cu cuptorul cu microunde".
8. Nu "poartă prea multe bijuterii", ci "este îngreunată metalic".
9. Nu este "narcisistă", ci "extrem de preocupată de calităţile sale fizice".
10. Nu "s-a îngrăşat", ci a depăşit pragul metabolic.
11. Nu "flirtează" sau "amăgeşte", ci "se angajează în simulare artificială".
12. Nu este "anorexică", ci "proeminentă scheletic".
13. Nu este "rece" sau "frigidă", ci este "inaccesibilă termic".
14. Nu "urăşte fotbalul", ci este "ignorantă din punct de vedere atletic".
15. Nu are "straturi de fard", ci "a atins o saturaţie cosmetică".

Bun, acum că v-am aruncat un os, ma întorc la "my L word".

pace vouă\/

16. Nu e "vacă nesimţită care nu se dă în plm de pe pista de bicicişti" este "persoană de sex feminin care te manancă la desert şi nu se află în aria bunului simţ".

Sâni goi şi cereale cu lapte

Iată-mă pe ultima suta de metri cu redactarea licenţei, cu 1000 de emoţii care-mi dau impresia unui morcov de dimensiuni neobisnuit de mari în locuri unde morcovii nu cresc şi soarele nu străluceşte. Partea bună este cercetarea mea, care este, trebuie să recunosc, amuzantă grav! Mai exact, fac o analiză comparativă între 2 publicaţii: una adresată bărbaţilor, iar cealaltă femeilor. Adică Playboy şi Cosmopolitan. Până acum prefer, de departe, Playboy, care are articole inteligente, de multe ori misogine, dar haioase. Şi o prefer pentru că nu (îşi) neagă natura, ci o îmbrăţişează cu drag. Adicătilea nu susţine că este altceva decât ceea ce este, o revistă creată de bărbaţi, pentru bărbaţi. În schimb Cosmo se vrea ghid de bună-purtare, psiholog, horoscop, stilist şi toate cele. Şi rar mă amuză. Aşadar, 9/10 pentru Playboy şi 5/10 pentru Cosmo.

Ideea era să vă prezint şi vouă câteva articole sau rânduri care m-au amuzat teribil.
Undeva la secţiunea Consilier: "Când l-am văzut prima oară, am ştiut că EL e. Îl aşteptam de ceva vreme. Era aşa cum l-am visat: slab mort, chelios şi cu păr pe fese (asta am aflat, cu plăcere, ulterior). Am făcut tot ce mi-a stat în putinţă să-L am şi am reuşit. Mă roade însă ceva: IQ-ul lui este atât de mic încât deseori mă face de râs în societate, iar pregătirea LUI academică s-a oprit după ce a absolvit o şcoală profesională."

Trebuie să recunosc faptul că nu îmi dau seama dacă problema este pe bune, adică dacă tipa chiar aşa a scris, sau e doar ca să amuze plebea, dar what the fuck man. Tipu are chelie, e prost ca noaptea şi are păr pe cur. Eu nici nu cred că îi adresam elementara propoziţie: "Lasă-mă-n plm în pace". Şi nu din cauza cheliei sau a părului părului de pe cur (da, ştiu că nu l-aş fi observat, dar nah), ci da, aţi ghicit, din cauza IQ-ului de Australopithecus.

Oricum, avem de-a face cu un răspuns pe măsură:
"După câte se pare, ai dat lovitura aşa cum multe femei nici nu îndrăznesc să spere. Nu-ţi bate capul cu IQ-ul ovin al iubitului tău. Pentru ocazii puteţi pregăti un set de întrebări şi răspunsuri deştepte care să aiurească asistenţa. Cu o mizanscenă simplă, orice aparenţă poate fi creată. N-ar fi rău ca prietenul tău să-şi mascheze stupiditatea în spatele unor ochelari cu ramă fină sau al unor favoriţi ca la paşopt. Cât despre studii, acreditează în cercul de cunoştinţe pe care le frecventaţi că tipule un geniu timid şi modest, care nu recunoaşte că, după ce a absolvit şcoala de sculeri-matriţeri, şi-a făcut un doctorat în istoria religiilor la Sorbona. Orice s-ar întâmpla, ar fi o greşeală de neiertat să crezi că ai putea găsi pe cineva mai bun ca EL. Toată lumea ştie că băieţii cu facultate nu au păr pe fese!"

Well, sper că v-am amuzat. O să revin cu alte chestii din sfera haiosului când nu o să fiu prinsă cu... altele. V-am pupat pe portofele!

pace vouă\/