Femei, nu mai plângeţi!

Nu e scris de mine, dar m-a amuzat. Sharing is caring.

"Potrivit unui studiu bărbaţii întorc capul după cel puţin şapte femei pe zi, alocând analizei fiecăreia aproximativ 2 minute. Primordial în analiza corporală intervine vizualizarea: sânilor, fundului şi picioarelor. Femeile cu mai puţini cârcei la gât, ocupă locul II, cu cca. doi bărbaţi pe zi şi 90 de secunde acordate ochilor, feselor şi curios, mâinilor. La o anumită specie a sexului frumos selecţia se realizează în funcţie de potenţialul economic a posibilei victime, aici intervine vizualizarea portofelului şi a motorului din dotare, nu intraţi în panică, mă refeream la puterea brand-ului, ştiţi voi BMW, Peugeot, Audi.

Momentul alegerii partenerului sau partenerei, vine ca urmare a nevoii de intimitate, atracţiei fizice şi sentimentului de unicitate pe care sperăm să-l regăsim în noi prin intermediul celeilalte persoane.

Desigur spaţiile deschise şi publice sunt adevărate surse de “agăţat”, biserica, biblioteca, şcoala la care învăţăm, cercul de prieteni şi lista poate continua, atracţia îşi poate făuri culcuşul în cele mai bizare locuri şi-n cele mai ciudate situaţii, pe tren, la ocazie, în lift, pe holurile spitalului, în baie, când duci gunoiul, plimbi câinele, împingi maşina, oriunde două persoane pot relaţiona.

Trecând la locuri mai familiare, să luăm exemplul Tîrgului Frumos. Unde din 13000 de locuitori au mai rămas după exodul italian şi spaniol vreo 7000, iar dacă reducem numărul doar la persoanele încadrate într-o anumită categorie de vârstă, ei bine situaţia îşi schimbă vădit valenţele. E ca la cumpărături, îţi faci listuţa, îţi verifici portofelul şi ieşi în oraş. Supermarketul e mare, oferta variată, căruciorul este înlocuit cu maşina personală, iar coşul cu tupeu (unii pentru siguranţă fac uz de ambele). Începe cercetarea de piaţă… imh… cine-i gagica!? Bun bagaj, tre’ să încerc produsul… la ce preţ? Bine, acceptabil… da aia? … ei e una care se dă deşteaptă şi caută cică o relaţie bazată pe respect şi comunicare… nu… nu… prea scump, mergem dincolo, era mai ieftin.

Să nu credeţi că “marfa” nu-şi face cumpărăturile ei… doar că utilizează alte strategii de marketing, selecţia intervine la standul de oferte, adică între cei interesaţi, “marfa” se aşteaptă întâi cucerită. Nu fiţi tentaţi să luaţi “nu-ul” mărfii drept “da” sau să încercaţi metode persuasive sau punitive când mimica feţei reacţionează în locul gândurilor. Cum se practică pe la noi, “matahală la 1,80, cu 1 în spate, caut pipiţă pretenţioasă, care să-mi refuze avansurile, pe care s-o fac sacul meu de box, ca apoi să mă laud la băieţaşi în faţa blocului”.

Teritoriul cel mai fertil alegerilor de acest gen sunt cluburile, ticsite bine de fete drink-uite cu spirtoase şi dispuse compromisurilor pe “My neck, my back” şi de băieţi pasionaţi de cunoaşterea empirică. Este şi locul în care corpurile noastre produc cea mai mare cantitate de endorfină, denumită şi “hormonul fericirii” aceasta se produce prin dans (un soi de exerciţii fizice), prin stres, în timpul râsului, al activităţilor sexuale, prin activităţi pe care o persoană le experimentează pe parcursul unei seri de distracţie.

Prefer să cred că există viaţă dincolo de mercantilism. Că te iubesc nebuneşte şi spontan, copilăresc şi dulce, când te am în braţe sau când mi-e dor de tine, când ne certăm şi imediat după împăcare, când nu-ţi spun cât de mult ţin la tine, dar ţi-o arăt şi tu ştii asta, pentru că te vreau nu pentru ce ai tu în buzunare ci pentru ce am când sunt cu tine, pentru că trecând peste toate simt că suntem făcuţi din aceiaşi materie spirituală, pentru că ştii că nu-ţi pot dedica toată viaţa mea ci doar momentele când suntem împreună şi tu accepţi lucrul ăsta, pentru că trăim ce avem fără a ne gândi la ziua când e posibil să o luăm pe drumuri separate, pentru că nu dai în lături cu complimentele dar ştii să-mi spui ceva minunat atunci când simţi, pentru că mănânci când inventez câte-o gustare şi deşi uneori e oribilă îmi spui că-i bună de fiecare dată, pentru că ştim că nu suntem perfecţi dar în fiecare zi mă faci să mă îndrăgostesc de tine, pentru că te descopăr cu fiecare minut şi mă fascinezi de fiecare dată, pentru că până să te întâlnesc nu credeam în mitul androginului, dar tu mi-ai oferit o altă perspectivă, pentru că mă gândesc cu emoţie la fiecare întâlnire când tu ai încă în glas emoţia revederii, pentru că dansăm ca nebunii până la epuizare şi inimile ne vibrează pe aceleaşi ritmuri, pentru că nu-mi cumperi niciodată trandafiri dar nu ştiu de unde faci rost de lăcrămioare în toiul iernii, pentru că n-o bucată de hârtie va pecetlui uniunea noastră ci sentimentele investite dezinteresat în ceea ce noi credem că e iubire, pentru că într-o zi te voi întâlni…"

“Have no fear of perfection, you’ll never reach it.” (Salvator Dali)

Sursa.

pace vouă\/

Subiecte de discuţie.

O seară neobişnuit de friguroasă de martie m-a determinat ca, de plictiseală, să caut cele mai stupide chestii pe net. Dintr-una-ntr-alta am ajuns să caut "subiecte de discuţie", iar deşteptul de google a completat cu "într-o relaţie", "la prima întâlnire" şi "pe messenger". Bănuiam că mă voi amuza foarte tare şi aşa a fost. Treaba stă cam aşa:

Subiecte de discuţie într-o relaţie.

Aici erau două aspecte: subiectele pe care le poţi aborda şi cele tabu. Cică poţi întreba dacă are BTS-uri, eu aş spune mai degrabă că este necesar să întrebi asta, şi dacă-ţi pare genul Casanova să vina şi cu o confirmare medicală; dacă foloseşte metode contraceptive (şi de aici revii sau nu la discuţia despre BTS-uri); poţi discuta despre viitorul relaţiei; despre atitudinea ta sufocantă; despre bani şi despre apetitul sexual. Hm. Ar decurge cam aşa:

Ea: "Ai vreun BTS?"
El: [Hm, să îi zic despre bubiţele alea...? Neah...] "Nu, iubito, mi-am făcut analizele luna trecută şi au ieşit perfect."
Ea: "Dar prezervativ foloseşti?"
El: [Lasă, când o să fie beată n-o să mai ştie dacă am sau nu prezervativ.] "Bineînţeles, dragostea mea!"
Ea: "Încotro se îndreaptă relaţia noastră?"
El: [După ce plec de la asta o sun pe gagica din club. Mamă, ce balcoane avea!!!] "ĂĂĂĂĂ.... mă vad cu tine şi peste 10 ani, papuşă!" [Eu stau pe canapea în stilul Al Bundy şi tu găteşti sărmăluţe-n foi de viţă.]
Ea:"Dragul meu, tu ai impresia că te sufoc?"
El: [10 telefoane pe zi, plus o vizită neaşteptată la serviciu se numeşte sufocare?] "Nu, unica mea iubire, vreau să petrec cât mai mult timp lăngă tine, iar când nu eşti cu mine, vreau să îţi aud vocea mereu."
Ea: "Iepuraş, îmi dai bani să îmi iau perechea aia draguţă de cizme pe care am văzut-o ieri în Zara?"
El: [Deci mâine nu mai bag la pariuri că tre' să îi dau ăsteia să-şi ia papuci. Rahat!] "Bineînţeles, dragoste, fac orice ca să fii fericită."
Ea: "Hai să nu facem dragoste în seara asta, vreau doar să stăm îmbrăţişaţi."
El: [Phew, mai bine, că poate vedea zgârietura aia de pe spate pe care mi-a făcut-o Diana.[ "Şi eu mă gândeam la acelaşi lucru, fericirea mea, îmi place la nebunie doar sâ te ţin în braţe şi să îţi simt respiraţia pe pieptul meu."
...şi povestea continuă până când Ea găseşte mesajul incitant de la Diana, apoi se declanşează Apocalipsa.

Ei bine, iată şi subiectele tabu: numărătoarea foştilor/fostelor (eşti sigur/ă că poţi suporta numere cu cifra zecilor mai mare de 1?), poze cu foştii/fostele, bani (parcă era subiect de discuţie, nu tabu, NU MAI ÎNŢELEG NIMIC!), cadourile pe care le-a dat fostelor (cui i-a trecut prin cap să întrebe asta? aparent, cuiva care a scris un întreg articol despre asta), familie (da, a-i povesti despre mama ta care e o scorpie sau despre taică-tu care ţi-a bătut un fost prieten pentru că te-a făcut să plângi, e un păcat capital, asta era la mintea cocoşului) şi nu în ultimul rând, evită să spui că l-ai înşelat pe fostu' cu prietenul lui cel mai bun (paradoxal, e susţinută atitudinea sinceră, care nu te arată drept altcineva; sau poate omisiunile nu sunt minciuni?).

Concluzia? O să ajungem să căutăm pe google "cum să respir".

Da, poate o să scriu şi despre restul subiectelor, dacă o să mai vină o altă seară neobişnuit de friguroasă de martie.

pace vouă \/